Prima discuție cu Monika Puiu despre maestra ei, Judy Hall

De când Monika îmi povestise despre maestra ei, Judy Hall, mă făcuse foarte curioasă. Despre Judy eu nu știam mai mult decât faptul că era legendara autoare a Bibliei Cristalelor – din povestirile Monikăi se desprindea însă o imagine mult mai complexă, amplificată și de faptul că vedeam niște pietre atât de vii, acolo, în sala de la Wayra Astrae unde mă primea mereu Monika. Cum vii? veți întreba. E greu de spus, dar umpleau camera. De fapt tot ceea ce pot spune cu maximă onestate este că aveam o percepție periferică a faptului că sunt prezențe care susțin interiorul camerei. Dacă m-ar întreba cineva acum, aș spune că nu sunt simple obiecte.

Monika îmi mai spusese la un moment dat că se duce să împrăștie cenușa lui Judy și m-am gândit mult și la această ceremonie. Așteptam momentul să o întreb mai multe despre Judy  și despre metoda ei unică de astrologie experiențială, pe care acum Monika o duce la perfecțiune – și care este în continuare singura metodă de astrologie la care mă raportez și pe care o creditez pe deplin. Pentru că o trăiesc. La începutul acestui an, i-am propus Monikăi să-mi povestească pe larg despre Judy Hall. S-a oprit puțin, mi-a spus că Judy a fost acolo și da, e timpul să povestim.

Am înregistrat conversația noastră, am început să procesez tot, dar, ciudat lucru, pe măsură ce mă apropiam de prezența lui Judy, pe măsură ce puneam cap la cap tot ce știam despre ea și aprofundam, cu atât mai straniu și mai neobișnuit mi se părea totul, un straniu desăvârșit de atrăgător, de care este deopotrivă greu să te sperii, dar și greu de pus în cuvinte, ca un destin nou care stă să se adune.

Vă voi povesti aici.

„Pasiunea mea pentru astrologie a început de la 15-16 ani“ a început Monika. „De atunci astrele au devenit o temă foarte prezentă în viața mea. M-am ocupat de astrologie, am vorbit, am citit, am urmărit ce se întâmplă în anumite tranzite, comparând ce zice cartea de astrologie că ar trebui să simțim cu ce am simțit cu adevărat. La un moment dat am avut un tranzit al lui Jupiter prin casa relațiilor, eram singură și în toată perioada asta m-am machiat și m-am aranjat continuu… dar nu a venit niciun prinț. Atunci m-am gândit că poate nu e despre asta, nu funcționează așa. Și am început să mă văd pe mine însămi în relația cu tranzitele“ povestește Monika, relatând apoi cum a găsit într-un magazin de astrologie o carte de Judy Hall, o carte generală de astrologie care a fascinat-o. I-a scris lui Judy și a rugat-o să îi citească astrograma. Judy a făcut citirea pe baza datelor oferite de Monika și unei fotografii – i-a trimis o casetă înregistrată cu citirea astrogramei – „era pe când eu aveam un tranzit foarte urât, care m-a scuturat și m-a aruncat în toate părțile și când am ieșit nici nu mai știam cine sunt:“ continuă Monika. Apoi își amintește cum a rugat-o pe Judy să facă astfel de citiri și pentru cel care îi va deveni soț, și când s-a născut fiul ei. „Judy mi-a spus mai întâi să nu obișnuiește să citească pentru bebeluși, nu vrea ca ceea ce spune ea despre copil să îi influențeze în vreun fel dezvoltarea, să o îngrădească. Pentru fiul meu Alex a citit însă, cred că avea încredere în judecata noastră“ adaugă Monika.

La primul workshop de astrologie experiențială cu Judy Hall Monika a ajuns abia după ce au mai crescut copiii ei. Workshopul s-a ținut la Glastonbury – într-un centru de lângă ruinele Glastonbury Abbey. „Workshopul era despre Saturn“ își amintește Monika. „ Am stat mută timp de săptămână în colțul meu și nu-mi venea să cred ce se întâmplă. Cum vorbește Judy, cum a ghidat totul. Tot workshopul a fost experiențial – Judy a spus că ne-am întâlnit să îl cunoaștem pe Saturn, să cunoaștem energia lui. Am făcut o meditație în care l-am vizitat, în care ne-am întâlnit cu el, cu aspecte diferite ale lui. Am vorbit despre structura noastră, despre ceea ce este important și ce înseamnă Saturn – cu toate aspectele astea ne-am confruntat timp de vreo 4 zile și jumătate. Am mers noaptea în Abbey cu tobele și l-am invocat pe Saturn, energia lui. Am spus: Arată-ne unde lucrează energia ta în corpul meu. Eu nu mai văzusem așa ceva. Judy ne-a spus atunci: „Dacă vreți să faceți astrologie după cărți, mergeți la un curs. La mine facem altceva. La mine învățați să înțelegeți și să lucrați cu această energie. Pentru fiecare om Saturn lucrează altfel.“

Eu rezonam puternic cu povestea Monikăi. I-am spus cum la rândul meu am fost la fel de uimită atunci când am participat la propria mea astrogramă experiențială, cu Monika însăși. A fost ca o revelație și un neașteptat sentiment de întoarcere acasă.

Monika mi-a povestit că în grupul lui Judy Hall erau cam 25-30 de persoane: unii participau la toate evenimentele, alții veneau ocazional, după interesul lor. Monika însăși nu s-a desprins niciodată și nu a mai lipsit niciodată de la vreun workshop cu Judy. Atunci Judy le-a făcut cunoștință tuturor participanților cu David Eastoe, creatorul esențelor vibraționale Petaltone.

Judy își ținea workshopurile o dată pe an – „ceea ce pentru mine era ideal“ spune Monika acum, „copiii mei erau încă mici și o mamă nu se desparte de copiii ei mai mult decât o dată pe an“.

Anul următor a fost despre Neptun. „Chiar au fost prezenți acolo oameni neptunieni – altă dată aș fi zis „nebuni“ – exclamă Monika. Apoi își amintește cum a mers împreună cu Judy la College of Psychic Studies din Londra. „A fost prima mea inspirație pentru Wayra Astrae – o casă în care diverși specialiști din diverse domenii esoterice predau artele lor: de la tarot readings la terapia cu îngerii“ spun ea.

„Mai face cineva acum astrologie experiențială?“ am întrebat-o. „Este cineva din Australia, am găsit pe Linkedin, care spune că face astrologie experiențială. Dar cei care au participat la seminariile lui Judy Hall nu au mai continuat pe această linie, ei direcționează acum oamenii spre mine.“

Am fost foarte curioasă să aflu de unde a învățat Judy, dacă a avut mentori, dacă vine pe vreo filieră.  Așa am aflat că Judy era medium. „A fost autodidactă, a trăit multe lucruri și a participat la o serie de workshopuri“ povestește Monika. În ceea ce privește propriile ei workshopuri, nu au fost construite după niciun model. „Judy a făcut toate aceasta din inspirație, inclusiv cardurile. Ea era mereu în legătură cu pietrele – la fiecare workshop aducea pietre legate de tema workshopului. Dar învățătura ei de bază era una singură în toate cazurile: să simțim. Să luăm piatra și să simțim ce se schimbă în noi.

Am lucrat cu ea nu numai cu pietre însă, ci și cu îngeri și chiar cu dragoni. Dragonii au o energie superbă, de pământ. Noi, oamenii, ne putem înțelege bine cu dragonii. Eu am acasă doi dragoni și-mi sunt prieteni, aliați. Am făcut o dată o terapie de regresie și a fost ceva foarte greu, am stat în fața unei porți și aveam senzația că dacă intru va fi jale. În clipa când mi-am spus că „poate nu e bine să intru“ a apărut în spatele meu un dragon pe care îl cunosc, care este cu mine, era uriaș și mi-a spus că nu e cale de întoarcere – mi-a confirnat că nu e bine să intru“ povestește Monika.

„Judy ne ghida, dar niciodată nu verifica ceea ce făceam – și nici nu ne reproșa dacă nu am făcut“ povestește Monika în continuare. Și iar am confirmat în sinea mea. Ea însăși, Monika, face la fel și nu pot spune suficient de mult și de tare cât de important a fost să găsesc în ea acest sprijin și ghidaj nejudicativ, care făcea loc ritmului real și concret al revelațiilor mele. „Judy ne ghida foarte clar“ continuă Monika, „iar fiecare făcea ce putea; ea ne observa în felul ei – dar nu ne controla. Aprecia dacă am făcut un pas.“ Din nou am confirmat, deoarece exact aceeași senzație o avusesem cu Monika și nu știu dacă o să apuc să îi mulțumesc vreodată suficient pentru asta.

„Judy avea pe atunci 57 sau 60 de ani. Mi-a arătat cum să conștientizez“ continuă Monika. „E ceva foarte dificil: cum să îți arăt eu ție, cum să îți zic să închizi ochii acum și să te golești? Însă doar dacă ești gol, fără ego sau orgoliu, poți lucra. La mine am observat: dacă sunt puțin enervată – nu furioasă, ci numai puțin iritată – nu pot lucra. Trebuie să fiu cu adevărat detașată. Trebuie să fii o apă limpede. O apă tulburată nu poate reflecta.“